Mănăstirea "Sfântul Laurenţiu" la Escorial
Vineri, 19 august 2011
Dragi tinere călugăriţe,
În Ziua Mondială a Tineretului pe care o celebrăm la Madrid este o mare bucurie să mă pot întâlni cu voi care v-aţi consacrat tinereţea voastră Domnului şi mulţumesc pentru salutul amabil pe care mi l-aţi adresat. Apreciez faptul că domnul cardinal arhiepiscop de Madrid a prevăzut această întâlnire într-un loc aşa de evocator cum este mănăstirea "Sfântul Laurenţiu" la Escorial. Dacă biblioteca sa celebră păstrează importante ediţii ale Sfintelor Scripturi şi ale Regulilor monastice ale diferitelor familii călugăreşti, viaţa voastră de fidelitate faţă de chemarea primită este şi ea un mod preţios de a păstra Cuvântul Domnului care răsună în formele de spiritualitate proprii vouă.
Dragi surori, fiecare carismă este un cuvânt evanghelic pe care Duhul Sfânt îl aminteşte Bisericii sale (cf. In 14,26). Nu în zadar Viaţa Consacrată "se naşte din ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi primeşte Evanghelia ca normă proprie de viaţă. A trăi în urmarea lui Cristos curat, sărac şi ascultător este în felul acesta o "exegeză" vie a Cuvântului lui Dumnezeu. Din el a provenit orice carismă şi orice regulă vrea să fie exprimare a lui, dând naştere la itinerarii de viaţă creştină marcate de radicalitatea evanghelică" (Exortaţia apostolică Verbum Domini, 83).
Radicalitatea evanghelică înseamnă a rămâne "înrădăcinaţi şi întemeiaţi în Cristos, tari în credinţă" (Col 2,7), care în viaţa consacrată înseamnă a merge la rădăcina iubirii faţă de Isus Cristos cu inimă neîmpărţită, fără a pune nimic înaintea acestei iubiri (cf. Sfântul Benedict, Regula, IV, 21), cu o apartenenţă nupţială, aşa cum au trăit-o sfinţii, în stilul Rozei din Lima şi al lui Rafael Arnaiz, tineri patroni ai acestei Zile Mondiale a Tineretului. Întâlnirea personală cu Cristos, care hrăneşte consacrarea voastră, trebuie să fie mărturisită cu toată forţa transformatoare în vieţile voastră; şi are astăzi o relevanţă specială, atunci când "se constată un fel de "eclipsă de Dumnezeu", o anumită amnezie, dacă nu un adevărat refuz al creştinismului şi o negare a comorii credinţei primite, cu riscul de a pierde propria identitate profundă" (Mesaj pentru a XXVI-a Zi Mondială a Tineretului 2011, 1). În faţa relativismului şi a mediocrităţii apare necesitatea acestei radicalităţi care mărturiseşte consacrarea ca o apartenenţă la Dumnezeu, iubit mai presus de orice.
Această radicalitate evanghelică a vieţii consacrate se exprimă în comuniunea filială cu Biserica, focolar al fiilor lui Dumnezeu, pe care Cristos a zidit-o. Comuniunea cu Păstorii, care în numele Domnului vestesc depozitul credinţei primit prin Apostoli, Magisteriul Bisericii şi tradiţia creştină. Comuniunea cu familia voastră călugărească, păstrându-i cu recunoştinţă patrimoniul spiritual genuin şi apreciind şi celelalte carisme. Comuniunea cu alţi membri ai Bisericii, cum ar fi laicii, chemaţi să mărturisească, pornind de la propria vocaţie specifică, aceeaşi evanghelie a Domnului.
În sfârşit, radicalitatea evanghelică se exprimă în misiunea pe care Dumnezeu a voit să v-o încredinţeze. De la viaţa contemplativă care primeşte în chiliile sale Cuvântul lui Dumnezeu în tăcerea elocventă şi îi adoră frumuseţea în singurătatea locuită de El, până la diferitele drumuri ale vieţii apostolice, în brazdele din care încolţeşte sămânţa evanghelică în educaţia copiilor şi a tinerilor, în îngrijirea bolnavilor şi a bătrânilor, în însoţirea familiilor, în angajarea în favoarea vieţii, în mărturia adusă adevărului, în vestirea păcii şi a carităţii, în angajarea misionară şi în noua evanghelizare şi în atâtea alte domenii ale apostolatului eclezial.
Dragi surori, aceasta este mărturia sfinţeniei la care Dumnezeu vă cheamă, urmându-l îndeaproape şi fără nici o condiţie pe Isus Cristos în consacrare, în comuniune şi în misiune. Biserica are nevoie de fidelitatea voastră tânără, înrădăcinată şi zidită în Cristos. Mulţumesc pentru "da"-ul vostru generos, total şi perpetuu la chemarea Celui Iubit. Cer ca Fecioara Maria să susţină şi să însoţească tinereţea voastră consacrată, cu dorinţa vie ca Ea să interpeleze, să încurajeze şi să lumineze pe toţi tinerii.
Cu aceste sentimente îi cer lui Dumnezeu să răsplătească din belşug contribuţia generoasă a Vieţii Consacrate la această Zi Mondială a Tineretului şi în numele său vă binecuvântez din toată inima. Mulţumesc.
Benedictus pp. XVI
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial