Un elev se intalneste cu
profesorul lui. Profesorul este salutat de elev, apoi
“De ce am avut acest impact?”
“Nu va aduceti aminte domnule
profesor?”
“In clasa a treia un coleg a
venit cu un ceas, pe care il primise cadou de la tatal, sau mama lui. Imi
trebuia si mie un ceas,si mi a placut, asa ca l-am furat. El v-a spus si
dvoastra ati facut un anunt ca cine a furat ceasul sa-l dea inapoi. As fi vrut
sa fac asta, dar nu am avut curajul sa spun, imi era rusine sa vada clasa ce am
facut.
Vazand ca nu spune nimeni
nimic, dvoastra ati incuiat usa, ne-ati aliniat si ne-ati anuntat ca ne veti
cauta in buzunare si in felul acesta se va gasi ceasul si va fi inapoiat
proprietarului de drept.
M-am gandit ce urmeaza: ce rusine si ce imagine sa vada toti ca am furat
ceasul.
Dar ati completat: as vrea ca
toti sa inchideti ochii, cand voi cauta in buzunare. Si asa am facut. Ati ajuns
la mine, ati luat ceasul, ati continuat sa cautati in buzunare pana la capatul
liniei de elevi, apoi la sfarsit ati inapoiat ceasul fara sa pomeniti nimic
nici atunci si nici vreodata dupa aceea.
Dumneavoastra mi-ati salvat
demnitatea, nu ati facut din mine un stereotip, nu m-ati facut hot, furacios,
nu ati pomenit nimic. Si am inteles atunci ce impact ati avut asupra mea si
mi-am zis, asta vreau sa devin si eu.”
“Nu va amintiti domnule
profesor”, spuse elevul?
“Nu.”
“Dar cum de nu va amintiti,
ca este totusi ceva ce ramane imprimat, un furt, o situatie de genul acesta,
cel ce a facut asta.”
“Nu imi amintesc spuse
profesorul, pentru ca stiu ca si eu am inchis ochii cand am cautat in
buzunare.”
