Născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol (astăzi Istambul - Turcia), a fost nepotul ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856), fiul lui Ioan Ghika (general de divizie, ministru plenipotențiar) și al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendentă din Hernic al IV-lea, regele Franței).
A avut patru frați și o soră: Grigore, care a murit la o vârstă fragedă, Alexandru, Gheorghe și Ella, morți și ei de tineri, și Dimitrie (1875-1967).
A fost botezat și miruit ortodox, mama sa fiind o credincioasă foarte atașată de Biserica Ortodoxă, tatăl său fiind în acea perioadă ministru plenipotențiar al României în Turcia.
În anul 1878 este trimis la școală în Franța, la Toulouse, și va fi lăsat în grija unei familii protestante în ceea ce privește educația și practica religioasă, deoarece nu exista în zonă nici o biserică ortodoxă. O va termina în anul 1895, după care va urma la Paris Facultatea de Științe Politice. În paralel va frecventa cursuri de medicină, botanică, arte, litere, filosofie, istorie și drept.
Se întoarce în România datorită anghinei pectorale, unde își va continua studiile până în 1898 când merge la Roma unde va urma Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor, Angelicum. Este în această perioadă (1902) când, după un discernământ misterios, pentru a fi și mai ortodox, face profesiunea de credință catolică, spre stupoarea mamei sale, care va rămâne până la moarte contrară deciziei fiului său.
Dorea să devină preot sau călugăr, însă Papa Pius al X-lea l-a sfătuit să renunțe la idee, măcar pentru o perioadă, și să se dedice apostolatului ca laic. Și-a desfășurat activitatea extraordinară în toată lumea, la București, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney, Buenos Airesc.... Mai târziu, în glumă, papa Pius al XI-lea îl va numi marele vagabond apostolic. Devine astfel unul din pionierii apostolatului laical.
Întors în țară se dedică operelor de caritate și deschide primul dispensar gratuit, numit Bethleem Mariae, la București, pune bazele marelui spital și sanatoriu Sf. Vincențiu de Paul, înființând astfel primul spital gratuit din România și prima ambulanță, devenind fondatorul primei opere catolice de caritate din România. Participă la serviciile sanitare în războiul balcanic din 1913 și se dedică fără frică îngrijirii bolnavilor de holeră la Zimnicea.
În primul război mondial s-a ocupat de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculoșii din osipciul de la Roma, de răniții de război, trecând de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalețe surprinzătoare.
În ziua de 07 octombrie 1923 este hirotonit preot la Paris de către Cardinalul Dubois. Își va desfășura ministerul sacerdotal în ranța până în anul 1939. Deoarece inima îi era în România, cere privilegiul de la Papa de a putea celebra în cele două rituri, latin și bizantin, privilegiu care i se acordă la scurt timp după hirotonire, devenind astfel primul preot român biritual.
La 03 august se întoarce în România unde îl surprinde al Doilea Război Mondial. Refuză să părăsească România pentru a fi alături de săraci și bolnavi, să-i poată încuraja și ajuta.
După venirea la putere a ciumei roșii refuză de asemenea să plece cu trenul regal pentru aceleași motive. Este arestat la 18 noiembrie 1952 sub acuzația de înaltă trădare și întemnițat la Jilava unde este amenințat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, iar în ziua de 16 mai 1954 trece la cele veșnice din cauza tratamentului bestial la care a fost supus.
De procesul său de beatificare se ocupăArhidieceza Romano-Catolică de București, în momentul actual dosarul procesului diecezan fiind la Congregația pentru Cauzele Sfinților, în fază de studiu. Mai multe informații despre acest mare sfânt și despre procesul de beatificare puteți citi pe site:
http://www.vladimirghika.ro/ Rugăciune pentru beatificarea Mons. Vladimir Ghika
Doamne Isuse Cristoase, Marele și Veșnicul Preot al sufletelor noastre, privește cu bunăvoință la poporul român, din sânul căruia l-ai ales pe Vladimir Ghika. Fă ca exemplul său de credință și de iubire să strălucească tot mai mult printre noi și dăruiește-ne pentru meritele și sfințenia martiriului său harul... (aici se spune harul dorit), pentru ca el să fie ridicat la cinstea altarelor, spre slava Ta, care viețuiești și domnești în vecii vecilor. Amin
