miercuri, 30 iulie 2014

Gura şi pleoapele

Într-o mânăstire, un ucenic a făcut o greşeală foarte mare şi toţi fraţii se aşteptau ca stareţul să îl certe sau să-l pedepsească, dându-i canon. Însă stareţul s-a comportat ca şi cum nimic nu s-ar fi petrecut. Supărat de această situaţie, după o vreme, a venit un alt ucenic la părintele stareţ şi i-a zis foarte indignat: "Părinte, nu pot să cred că nu i-ai zis nimic când ai văzut că a greşit şi ce sminteală a făcut. Trebuia să-l cerţi, ce mare lucru! Măcar atât! Doar de asta ne-a dat Dumnezeu gură". Stareţul i-a răspuns: "Da, ne-a dat gură, dar ne-a dat şi pleoape". 

Aşadar, mai bine să închidem ochii (pleoapele) când vedem pe cineva greşind, decât să deschidem gura ca să-l judecăm.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial