Odata, cand se intorcea din mlastina la chilia sa, avva Macarie (aprox.300-390) ducea cu sine frunze de palmier. Diavolul l-a intampinat pe drum cu o secera. El a incercat sa-l loveasca, insa nu a putut sa o faca si atunci i-a zis: "Mare putere spirituala curge din tine, Macarie, si din aceasta pricina nu pot face nimic impotriva ta; caci vezi, orice ai face si eu fac; postesti, si eu postesc; nu dormi, dar nici eu nu dorm niciodata. Exista doar o singura privinta in care ma bati."

- Care este aceasta, l-a intrebat avva Macarie.

- Smerenia ta, a raspuns diavolul, si din aceasta pricina nu pot face nimic impotriva ta.

VORBE DE DUH!

Spuneau despre avva Pambo că nu zâmbea niciodată. Într-o zi demonii, vrând să-l facă să râdă, au legat o pană de un lemn şi o târau pe jos făcând tărăboi şi zicând: „Ale, ale!“. Văzând comedia, avva Pambo a râs. Demonii au început să danseze, strigând: „Ua, ua! Avva Pambo a râs“. Dar el le-a răspuns: „N-am râs, ci mi-am râs de neputinţa voastră: atâţia draci cărând o pană“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005).

AFORISME FRUMOASE

• 
  
  Prefer sa fiu in visator intre cei mai umili, cu viziuni de realizat, decat un print al unui popor fara vise si dorinte.


• 
  
  Nu poate sa existe prietenie fara incredere, si nu poate sa existe incredere fara coerenta.


• 
  
  Valoarea unei idei sta in a o pune in practica.


• 
  
  Viata este o clipa in care pariem vesnicia.


• 
  
  Adevarul este asemenea lui Dumnezeu: nu se revelEaza direct; trebuie sa-l ghicim din manifestarile lui (Goethe).
• NB: in imagine: Adevarul descoperit de Timp, de Gian Lorenzo Bernini (1645)

DESPRE PACATE!

In aforismele Parintilor desertului se citeste ca avva Moise ii spuse unui confrate: Daca ne-am pune sa privim pacatele noastre, nu am mai avea timp sa privim pacatele aproapelui nostru. Nu este oare lipsita de prudenta acea persoana care isi lasa mortul propriu si merge sa planga mortul vecinului? Semnificatia vorbei: mori fata de vecinul tau, inseamna tocmai a cerceta propriile pacate, evitand a vrea sa stii daca aproapele este bun sau rau.

NB: imaginea reprezinta Alegoria vorbirii de rau si invidia intr-o pictura a lui Giovanni Bellini (1480).

DESPRE VORBIREA DE RAU!

la Sf. Filip Neri s-a dus o femeie si i-a spus: parinte, am vorbit de rau pe cineva. Cum pot sa repar aceasta greseala? Sfantul i-a spus: du-te acasa, taie o gaina ia penele si mergand prin oras, imprastie-le pe toate. Insa sa nu te intorci inainte sa fii adunat toate penele si sa mi le fi adus mie. Femeia a facut intocmai, dar, la intoarcere, i-a penele de unde nu-s!

Morala invataturii: vorbirea de rau, greu se mai poate repara in totalitate.

DESPRE SF. SCRIPTURA!

Sf. Ieronim din Stridon spunea: Ignoratio Scriptura, ignoratio Christi est (cel care ignora Scriptura, il ignora pe Cristos). Iar marele nostru sfant, necunoscut de multi, Sf. Ioan Cassian, in opera sa Convorbiri duhovnicesti, ii sfatuieste pe calugari (si nu numai), sa mestece continuu un text al Sf. Scripturi, caci nimeni nu poate sa spuna ca este calugar, daca nu se hraneste cu acest dar minunat care este Cuvantul lui Dumnezeu. Asadar, haideti sa mancam din aceasta carte minunata. Sa meditam la ceea ce spunem atunci cand preotul ridica ostia si potirul: Doamne, spune numai un cuvant si se va tamadui sufletul meu!

DE-ALE SF. PIUS DIN PIETRELCINA!

Se spune ca s-a dus un mare expert in medicina si psihologie la Padre Pius si i-a spus: Parinte, eu stiu de ce ti-au venit stigmatele lui Cristos, pentru ca te-ai gandit prea mult la ranile Mantuitorului. La care, umil, parintele a raspuns: draga inteleptule, te-as ruga sa te gandesti si tu la un bou, poate-ti cresc si tie coarnele.

CURAJUL DE A TRECE PESTE DIFICULTATI...

Intr-o zi magarul unui fermier a cazut intr-o fantana si a inceput sa raga cu mila, parca cerand ajutor. Fermierul se gandea si se gandea si nu stia ce sa faca. In sfarsit, se gandi ca oricum animalul de acum este batran, iar fantana aproape ca s-a secat, asa cu nu mai are nevoie nici de unul, nici de altul, deci, poate sa umple fantana cu pietre si asa scapa de doua necazuri. Chema niste vecini si ii ruga sa-l ajute sa umple fantana. Dadu fiecaruia o lopata si fiecare incepu sa arunce pamant in fantana. Imediat, magarul isi dadu seama de pericol si incepu sa raga si mai tare. Dar, dupa numai cateva minute, surpriza, nu se mai auzea nici un sunet. Fermierul se apleca si ramase mirat de ceea ce vedea. Dupè fiecare lopata de pamant aruncata pe spatele magarului, acesta facea o miscare ciudata, iar pamantul cadea sub picioarele sale. Vecinii fermierului continuau sa arunce pamant peste magarus, iar acesta se ridica tot mai sus. Dupa putin timp, magarusul a ajuns afara si, lasandu-i cu gura cascata pe acei oameni, incepu sa raga de bucurie.

Morala: Viata incearca sa te inghita cu tot soiul de probleme; trucul consta a calca peste acestea pentru a putea iesi la suprafata.

Fiecare din problemele tale este o piatra care te ajuta sa progresezi.

Putem iesi din gropi adanci si sa nu ne mai oprim niciodata.

FITI CREDIBILI!

Sf. Francisc primise stigmatele pe stancile abrupte si salbatice de pe muntele Verna. Apoi, cu fratele Leon impreuna, pe un magarus trimis de contele Orlando, a coborat de pe munte pentru a se reintoarce in Umbria. Faima minunii se raspandise si, cand se apropia de sate, multa lume, atat din devotiune cat si din curiozitate, mergea in intampinarea lui pentru a-l vedea si a-l atinge.

Sosit intr-un sat, in timp ce lumea se imbulzea in jurul lui, un taran necioplit isi facu larg cu ajutorul bratelor, lua intr-o mana haturile magarusului iar cealalta mana o indrepta spre Sf. Francisc spunandu-i: Frate, vai de tine, daca nu esti ceea ce spune lumea despre tine! Si disparu inghitit de lume, in timp ce sfantul pleca umil capul.

PUTEREA MARTURIEI!

Trei calugari obisnuiau sa mearga deseori la avva Antonie. Doi dintre acestia tot timpul il intrebau cate ceva despre viata spirituala, dar al treilea nu intreba niciodata nimic. Intr-una din zile, avva Antonie, curios, l-a intrebat: iata, cei doi tovarasi ai tai, atunci cand vin la mine, imi cer totdeauna sfaturi, tu insa nu scoti nici un cuvant. La care, acel calugar, i-a raspuns: avva, destul imi este numai sa te vad.