miercuri, 18 februarie 2015

Tot răul spre bine!

Annibale Carracci, unul din cei mai celebri
pictori italieni, era fiul unui croitor sărac. Într-o noapte, tatăl și fiul se îndreptau spre Bologna, când au fost atacați de doi hoți: - Nu scoateți nici un cuvânt; altfel vă omorâm ca pe niște muște... Dă-mi banii tăi, bătrâne – îl amenințară hoții;  - și tu, copchile, pune aici sacul acela. Este prea greu pentru tine... îl voi duce eu în locul tău.
Cei doi hoți dispărură imediat în pădurea întunecată.
Dimineața următoare, tatăl și fiul se prezentară la poliție.
Bătrânul povesti în amănunțime trista aventură din noaptea precedentă; dar nu știu să spună cum arătau hoții: - Nu ajunge să ne spui că aveau pălării în cap, mantii negre și două pistoale – spuse șeful poliției: aceste lucruri le au toți hoții; ar trebui să-mi poți spune cum arată fețele lor.
-        Oh, dacă numai de aceste informații aveți nevoie, fețele mi le amintesc bine – spuse repede copilul; și, luând un creion, în câteva minute trasă figura acelor hoți.
-        Acum da, spuse polițaiul;  - cine nu recunoaște fața lui Ioan poreclit Tăntălău, și a lui Vasile, poreclit Hazna?... dar tu, copchile, ce meserie ai? Ești croitor asemenea tatălui tău?
-        Fiți mai clar, domnule polițai...
-        Dumneavoastră, domnule Carracci, nu v-ați dat încă seama că acest mânzișor este un adevărat artist, un pictor înnăscut? Trimite-l la studii...

Așa s-a făcut că micul Annibale, deși cu mari sacrificii ale tatălui, a studiat și a devenit un pictor faimos...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial