sâmbătă, 26 iulie 2014

Ştie Tatăl...

Se zice că un copil căra odată nişte lăzi, pus fiind de tatăl său.
Un vecin văzându-l, i-a zis:
- Copile, nu-i prea grea lada aceea pentru tine?
Şi copilul i-a răspuns:
- Tata ştie cât pot duce eu, şi nu mă încarcă  peste puterile mele, că doar mă iubeşte mult.

Aşa şi noi, fiind copiii lui Dumnezeu şi ştiind că El mult ne iubeşte, trebuie să ştim că Dumnezeu, nu ne cere să ducem mai mult decât putem noi duce, chiar dacă necazurile şi încercările ni se par nouă prea grele…

Un comentariu:

  1. Eu sunt tâlharul

    Acum când suntem orbi şi nu vedem
    Înfăţişarea nu ni se pare ruşinoasă
    Pentru că acel pe care noi îl înjurăm
    Nu ne răspunde la starea furioasă

    Acum când suntem surzi şi nu auzim
    Înfăţişarea ne-o închipuim omenească
    Încercăm pe moment scuze să găsim
    Când cineva vrea să ne învinuiască

    Dorinţa de a avea libertatea totală
    Ne crează iluzia că totul este normal
    Putem urca singuri undeva pe o scara
    Dar fără ea nu mai coborâm tot normal

    Un Toma necredinciosu cum sunt eu
    Am indraznit a face mult mai multe
    Cu bună ştiinţă l-am hulit pe Dumnezeu
    Zilnic cu multe multe vrute şi nevrute

    Când resursele din dotare s-au terminat
    Ca un câine hăiţuit încă mai lătrăm
    Dezarmat uitându-mă la cer m-am predat
    Era singura variantă care o mai aveam

    Prins în laţ şi cu mâţa într-un sac
    Ca un iepure care ştie ce este frica
    În nopţile întunecate nu ştiam ce să fac
    Eu cel viteaz,nu mai eram bun de nimica

    Ca un trădător jupuit de un rând de piele
    Eram îngrozit tocmai de acea înfăţişare
    Am început să-mi văd greşelile mele
    Încercând să cerşesc milă şi iertare

    Oare cine era acela la care strigam
    Doamne Isuse Cristoase fii bun cu mine
    Eu sunt tâlharul spuneam şi plângeam
    A venit timpul să dau ochii cu tine

    Faptul că primeam o pedeapsă mai grea
    Eram dispus să o accept mult mai uşor
    Dar el nu a judecat aşa,a ales iubirea
    Am simţit-o când nu m-a lăsat să mor

    Iubirea lui a pătruns în inima mea,lin
    Ca o mângâiere bunătatea m-a cuprins
    Cum e să torni miere dulce peste venin
    Accepţi orice când eşti în laţ prins

    Aşa ar putea spune cine nu m-ar crede
    Dar pus în faţa faptului împlinit
    Orbul nu mai este orb acum el vede
    Surdul nu mai este surd acum a auzit

    Am avut libertatea şi singur am ales
    Adevărul nu era cel închipuit de mine
    Iubirea lui e fructul proaspăt cules
    Iubirea lui e mierea de pe pâine

    Am refuzat veninul şi am ales pâinea
    Pâinea cea de toate zilele Doamne
    Am refuzat veninul şi am ales iubirea
    Iubirea cea de toate zilele Doamne

    Aşa s-a petrecut şi regret păcatele
    Le regret din inimă şi îmi pare rău
    N-o să reuşesc să le spăl cu lacrimile
    Dar mă rog zilnic la bunul Dumnezeu

    Eu Isuse te-am răstignit pe lemnul crucii
    Eu tâlharul te-am înjurat şi judecat
    Iar tu din iubire în ceasul morţii
    Nesocotindu-mi păcatul m-ai iertat

    M-am liniştit acum şi încerc să te iubesc
    Faptul că nu sunt constrâns e o minune
    Mă bucur foarte mult că nu te mai urăsc
    Doamne Isuse mântuieşte-mă şi pe mine

    Scrisă de Gheorghe Pilat

    RăspundețiȘtergere

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial