marți, 28 septembrie 2010

CRUCILE, de ZORICA LATCU

Inspre taramul celalalt,

E loc inchis cu gard inalt;
Dar am vazut, printre uluci,
Atatea cruci, atatea cruci…
Parea tot locul tintirim,
Pazit cu zbor de Heruvim,

Cu cruci de piatra, albe, mari,
Cu cruci de brad si de stejar.
Si cruci de-argint si de otel
Cerneau lumina peste el,
Iar cruci de aur si de fier
Sclipeau ca semnele pe cer.
Atatea cruci mi s-au parut
Ca toate una s-au facut.
O cruce mare stralucea,
Sub greul ei un om zacea.
Tu cum de poti sa le mai duci,
Atatea cruci, atatea cruci?…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial