marți, 20 mai 2014

„Eu sunt pâinea vieții. Celui care vine la mine nu-i va mai fi foame și celui care crede în mine nu-i va mai fi sete niciodată (In 6, 35)

Johannes von Krolewitz, scrie în secolul al XIII-lea un Pater
noster. Existența corporală a lui Cristos e desfăcută aici în actele la care este supus grâul pentru a deveni pâine. Cristos a fost semănat de Dumnezeu, a încolțit, s-a copt, a fost secerat, legat într-un snop, dus la arie, treierat, cernut, măcinat, închis într-un cuptor, scos afară după trei zile și mâncat ca o pâine. Mormântul devine cuptorul în care se coace pâinea Învierii creștine. Mântuitorul este Pâinea cerească a vieții, opusă manei din deșert, scrie Ioan: Eu sunt pâinea vieții. Părinții voștri au mâncat mană în pustiu și au murit. Pâinea care se coboară din cer este aceea din care, dacă mănâncă cineva nu moare, Eu sunt Pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta va fi viu în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul meu. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial