Nu cu mult timp în urmă...

Nu cu mult timp în urmă, într-un sat uitat de lume locuia un băiat care nu a văzut niciodată circul. Îți poți imagina bucuria lui când într-o zi pe ușa școlii sale a apărut un afiș care anunța că peste o săptămână circul va ajunge în orașul său?
A fugit spre casă însuflețit de un singur gând și o singură întrebare. “Pot să merg și eu?” Văzând bucuria fiului lor, deși erau alte lucruri mai importante de cumpărat, părinții i-au spus că dacă toată săptămâna îi va ajuta le treburile casei, îi vor da bani pentru a-și împlini dorința.
Timp de o săptămâna, băiatul a depășit așteptările părinților, iar duminică dimineața, îmbrăcat în cele mai frumoase haine, și aranjat ca niciodată băiatul aștepta răsplata care nu se lăsă prea mult așteptată. Băiatul se simți bogat căci atunci când tata îi întinse bancnota necesară, el ținu în mână cea mai mare sumă pe care o văzuse vreodată.
Acum drumul scurt de altă dată spre oraș, părea prea lung, și alergă cât putu de repede.
Ajungând la marginea orașului, se alătură mulțimii de oameni care se îndreapta spre bulevardul principal. Părea că tot orașul mergea într-acolo, căci pe acolo trecea parada circului. Iar parada aceea era cel mai frumos lucru văzut vreodată de băiat. Animale în cuști, fanfară pe picioroange, pitici acrobați, steaguri, confeti și mii de culori.
La urmă, când toți trecuseră prin fața lui, cu pantalonii largi ,papucii mari, și cu un zâmbet uriaș pictat pe față, mergea și clovnul.
În timp ce clovnul trecea pe lângă el, băiatul a băgat mâna în buzunar, a scos bancnota și a dat-o clovnului. Apoi băiatul a plecat voios spre casă. Ce s-a întâmplat? Băiatul a crezut că văzuse spectacolul, dar el nu văzuse decât parada.