Iată însă că într-un final ajunge la un duhovnic foarte iscusit care o spovedește. Dar și de data aceasta Maria se îndreptățea și găsea explicații păcatelor sale în purtarea soțului ei.
După o lungă spovedanie la urmă preotul îi spuse așa:
-„Maria! Pentru toate păcatele săvârșite vei face în fiecare zi rugaciunile de dimineață și de seară, paraclisul Maicii Domnului spre ajutor, o catismă la psaltire și…..etc, etc, fapte bune, milostenie, trezvia minții, bunătate, blândețe cu aproapele…. și câte 300 de metanii în zi!
Maria stăta și asculta și consternată de faptul că i-a dat preotul un canon așa aspru l-a întrebat intrigată:
-„Părinte! Dar de ce să fac eu așa de multe, de ce să-mi dați un canon așa de greu când eu toate le fac din cauza soțului? El se cade să-l facă nu eu!
Și părintele cu blândețe i-a răspuns:
-„Maria! Se cuvenea ca ție să-ți dau canon atâta timp cât tu l-ai spovedit pe el. Tu în loc să te spovedești pe tine l-ai spovedit pe el. Așa ca acest canon se cuvine ție. El când va veni la spovedanie îi voi da și lui ceva de făcut spre îndreptare dar deocamdată tu l-ai spovedit pe el, l-ai judecat în fel și chip și deci se cade acum ca tu să-i faci canonul….”
De cate ori nu mergem la spovedanie si vinovat pentru toate cate am facut e oricine numai noi nu. E vinovată și vremea de afară, și autobuzul care nu vine la timp, și soferii din trafic, și ploaia și soarele și soacra și cățelul și purcelul, până și luna de pe cer greșește față de noi și noi smeriții față de Dumnezeu dar numai din cauza lor.
Îndreptățirea de sine este păcatul frate cu neascultarea deoarece Adam și Eva în Rai s-au îndreptățit și au pierdut totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial