joi, 3 iulie 2014

Ce fel de spiritualitate pentru omul contemporan?/9

9. Un drum de convertire 

Se spune deseori că la începutul vieții spirituale creștine se află un eveniment, o experiență fondatoare, dar în realitate această afirmație nu totdeauna este adevărată. Multe femei și mulți bărbați care au crescut ca și creștini în același timp cu creșterea lor umană nu cunosc această schimbare interioară bruscă , ci mai degrabă un proces de transformare. În orice caz, trebuie să existe conștiința unei decentrări de la sine și o deschidere spre altundeva, spre un dincolo... Deci, nu pentru toți creștinii există un înainte și un după față de convertire: totdeauna însă instanța convertirii trebuie nu numai să fie prezentă, dar și simțită în mod puternic. Și ceea ce este cu adevărat decisiv este conștiința că la originea vieții spirituale se află prezența Duhului Sfânt, condiție necesară pentru toate convertirile și toate itinerariile spirituale.
Căderea, păcatul, convertirea, ridicarea, coexistă în viața creștină și nimic nu este obținut odată pentru totdeauna: Isus spune că omul credincios are totdeauna nevoie de convertire (cf. Lc 15, 7), poate totdeauna să asculte vocea Domnului care-l atenționează și mereu să se încreadă într-un Tată milostiv, care este gata să-l îmbrățișeze pe cel care se întoarce la El (cf. Lc 15, 20); Deci, viața de convertire înseamnă a alege „singurul lucru necesar” (cf. Lc 10, 42); a căuta înainte de toate ca asupra noastră să domnească Dumnezeu și nimeni altul (cf. Mt 6, 33); a renunța la rău și a alege binele (cf. Ps 37, 27). Viața de convertire înseamnă a repudia idolii alienanți și a accepta libera ofertă a unui Dumnezeu care se arată a fi eliberator; înseamnă conștiința unei lipse de asemănare cu imaginea lui Dumnezeu depusă în fiecare om, conștiință a posibilității de a fi desfigurat această imagine și dorință de a o restabili, pentru că aceasta în noi este o imagine vie: tocmai pentru că orice ființă umană este creată după imaginea și asemănarea lui Dumnezeu (cf. Gen 1, 26-27), el este capabil de a recunoaște binele și răul și poate să se confrunte cu Isus Cristos, „imaginea Dumnezeului invizibil” (Col 1, 15).
Viață de convertire este viața creștină de la început până la sfârșit, este îndemnul lui Isus: „Convertiți-vă și credeți în evanghelie” (Mc 1, 15), este un cuvânt pe care trebuie să-l auzim în fiecare zi ca fiind adresat nouă. Convertirea noastră i-a încet încent chip în sânul unei comunități de credincioși, Biserica, în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu care răsună cu eficacitate în celebrarea sfintelor semne ale misterului pascal al lui Isus Cristos. A ne converti, a reînnoi convertirea este condiția fără de care nu există viață spirituală, viață sub conducerea Duhului lui Dumnezeu.

  va urma

Autor: Enzo Bianchi
Traducere: Pr. Pătrașcu Damian  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial