9. Un drum de convertire
Se spune deseori că la începutul vieții spirituale creștine se află un
eveniment, o experiență fondatoare, dar în realitate această afirmație nu
totdeauna este adevărată. Multe femei și mulți bărbați care au crescut ca și
creștini în același timp cu creșterea lor umană nu cunosc această schimbare
interioară bruscă , ci mai degrabă un proces de transformare. În orice caz,
trebuie să existe conștiința unei decentrări de la sine și o deschidere spre
altundeva, spre un dincolo... Deci, nu pentru toți creștinii există un înainte
și un după față de convertire: totdeauna însă instanța convertirii trebuie nu
numai să fie prezentă, dar și simțită în mod puternic. Și ceea ce este cu
adevărat decisiv este conștiința că la originea
vieții spirituale se află prezența Duhului Sfânt, condiție necesară pentru
toate convertirile și toate itinerariile spirituale.
Căderea, păcatul, convertirea, ridicarea, coexistă în viața creștină și
nimic nu este obținut odată pentru totdeauna: Isus spune că omul credincios are
totdeauna nevoie de convertire (cf. Lc 15, 7), poate totdeauna să asculte vocea
Domnului care-l atenționează și mereu să se încreadă într-un Tată milostiv,
care este gata să-l îmbrățișeze pe cel care se întoarce la El (cf. Lc 15, 20);
Deci, viața de convertire înseamnă a
alege „singurul lucru necesar” (cf. Lc 10, 42); a căuta înainte de toate ca
asupra noastră să domnească Dumnezeu și nimeni altul (cf. Mt 6, 33); a renunța
la rău și a alege binele (cf. Ps 37, 27). Viața de convertire înseamnă a
repudia idolii alienanți și a accepta libera ofertă a unui Dumnezeu care se
arată a fi eliberator; înseamnă conștiința unei lipse de asemănare cu imaginea
lui Dumnezeu depusă în fiecare om, conștiință a posibilității de a fi
desfigurat această imagine și dorință de a o restabili, pentru că aceasta în
noi este o imagine vie: tocmai pentru că orice ființă umană este creată după
imaginea și asemănarea lui Dumnezeu (cf. Gen 1, 26-27), el este capabil de a
recunoaște binele și răul și poate să se confrunte cu Isus Cristos, „imaginea
Dumnezeului invizibil” (Col 1, 15).
Viață de convertire este viața
creștină de la început până la sfârșit,
este îndemnul lui Isus: „Convertiți-vă și credeți în evanghelie” (Mc 1, 15),
este un cuvânt pe care trebuie să-l auzim în fiecare zi ca fiind adresat nouă. Convertirea
noastră i-a încet încent chip în sânul unei comunități de credincioși,
Biserica, în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu care răsună cu eficacitate în
celebrarea sfintelor semne ale misterului pascal al lui Isus Cristos. A ne
converti, a reînnoi convertirea este condiția fără de care nu există viață
spirituală, viață sub conducerea Duhului lui Dumnezeu.
va urma
Autor: Enzo Bianchi
Traducere: Pr. Pătrașcu Damian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial