vineri, 17 aprilie 2020

Ce trebuie să fac ca să fie pace în lume?


Într-una din zile, un tânăr căruia i se născuse o mare dorință

de a se implica pentru binele omenirii, alergă degrabă la Sf. Francisc de Salles. 

Fără să bată deloc la ușă, intră gâfâind la acesta și-l întrebă:„Ce trebuie să fac pentru ca să fie pace în lume?”
Sf. Francisc de Salles îi răspunse, cu zâmbetul pe buze:

„Nu mai izbi ușa aia așa tare…”  


luni, 13 aprilie 2020

Azi voi semăna un gest pacific, pentru ca țandăra să-mi sară mai rar


Un tânăr inginer decise să folosească micul capital adunat în agricultură, și
cumpără un teren într-o câmpie fertilă. Deoarece nu prea era expert în culturi agricole, decise să creară informații de la un țăran în vârstă, care locuia aproape de casa lui.
„Ai văzut, Ioane, câmpul meu?”.
”Desigur, Ioane. Este aproape de câmpurile mele”, răspunse bătrânul.
„Ioane, aș vrea să te întreb ceva: crezi că terenul meu ar putea să-mi dea orz bun?”.
„Orz? Nu, domnișorule, nu cred că acel teren ar putea să-ți dea orz. Trăiesc de mulți ani aici, și nu am văzut niciodată să crească orz pe acest teren”.
„Dar porumb?”, insistă tânărul. „Crezi că mi-ar putea da porumb?”.
„Porumb, copilașul meu? Nu cred că ar putea să-ți dea porumb. Din ce știu eu, ar putea să-ți dea cicoare, iarbă, poate stuf, dar porumb niciodată”.
„Soia, ce zici? Nu aș vrea să fac pe expertul, dar eu nu am văzut să crească vreodată soia în acest teren. Cel mult iarbă înaltă, un pic de scaieți de ars, vreun copac sălbatic, ca să facă umbră pentru vaci, dar nimic mai mult”.
Obosit să audă continuu același răspuns, tânărul dădu di numeri și spuse: „Bine, Ioane, îți mulțumesc pentru tot ce mi-ai spus, dar totuși vreau să fac o încercare. Voi semăna orz și voi vedea ce se întâmplă !”.
Țăranul ridică ochii spre cer și, cu un zâmbet malițios, spuse: „Ahaa, păi spune așa! Dacă e vorba de semănat… Este cu totul altceva dacă semeni, și nu aștepți ca acesta să crească de la sine”.     

Azi voi semăna un zâmbet, pentru ca bucuria să crească.
Azi voi semăna un cuvânt de mângâiere, pentru a dărui seninătate.
Azi voi semăna un gest de iubire, pentru ca iubirea să domine.
Azi voi semăna  o rugăciune, pentru ca omul să fie mai aproape de Dumnezeu.
Azi voi semăna cuvinte și gesturi de adevăr, pentru a învinge minciuna.
Azi voi semăna fapte senine, pentru a colabora cu pacea.
Azi voi semăna un gest pacific, pentru ca țandăra să-mi sară mai rar.
Azi voi semăna o lectură bună în inima mea, pentru bucuria spiritului meu.
Azi voi semăna dreptate în gesturile și cuvintele mele, pentru ca bucuria să triumfe.
Azi voi semăna speranță în rănile mele și tristețile altora, pentru ca iubirea să înflorească.


Trebuie să decizi în fiecare zi dacă vrei să fi un pahar cu apă sau marea


Un om se simțea veșnic oprimat de dificultățile vieții, și se plânse unui maestru
faimos în ale spiritului: „Nu mai reușesc să merg înainte! Viața îmi este insuportabilă”.
Maestrul luă o mână de cenușă și o lăsă să cadă într-un pahar plin cu apă limpede, spunând: „Acestea sunt suferințele tale”.
Toată apa din pahar se înnegri și se murdări. Maestrul aruncă apa.
Din nou maestrul luă o altă mână de cenușă, identică cu cea dinainte, o arătă omului, apoi o aruncă în mare. Într-o clipită cenușa se risipi în mare, dar marea rămase exact ca înainte.
„Vezi?, explică maestrul, Trebuie să decizi în fiecare zi dacă vrei să fi un pahar cu apă sau marea”.    

sâmbătă, 11 aprilie 2020

A fi sau a nu fi, asta e întrebarea!


“Rabbì, ce crezi că sunt banii?” întrebă un discipol pe maestrul său.

“Privește pe fereastră”, îi spuse maestrul,” ce vezi?”.
“Văd o femeie cu copilul ei, o trăsură trasă de doi cai și un țăran care merge la piață”.
“Bine. Acum uită-te în oglindă. Ce vezi?”.
“Ce vrei să văd, rabbì? Evident, mă văd pe mine”.
“Acum gândește: fereastra este făcută din sticlă, dar și oglinda tot din sticlă este făcută. Ajunge ca un strat subțire de argint să fie întins pe oglindă pentru ca omul să se vadă numai pe sine”.


Doamne, salvează-ne, că pierim!


În timp ce picta catedrala Sf. Paul din Londra, pictorul James Thornhill, cuprins de
entuziasm și pentru a vedea pictura mai bine, se dădu câțiva pași mai în spate, fără să-și dea seama că ar fi putut să cadă în gol de pe schelă. Un asistent, speriat, înțelese că un strigăt pentru a-l atenționa ar fi acelerat dezastrul. Fără a se gândi de două ori, luă o pensulă, o înmuie în vopsea și o aruncă peste acea pictură. Cuprins de mânie, maestrul se împinse vreo doi pași în față, spre acea pictură. Opera lui fusese compromisă, dar el era salvat.
Așa face uneori Dumnezeu cu noi: dă peste cap proiectele și siguranțele noastre, pentru a ne salva din prăpastia în care stăm să cădem. (P. Raniero Cantalamessa)

miercuri, 8 aprilie 2020

Pentru Cine lucrăm?

În timp ce se construia o magnifică catedrală gotică, un
vizitator s-a apropiat de un artist, care era cu totul cufundat în șlefuirea unei mici statui de pus pe acoperiș.
- Pentru ce atâta muncă minuțioasă, dragă omule? Va putea vedea vreodată cineva de aici de jos această statuie atât de mică?
Artistul ridică privirea minunându-se, și spuse: 
- De jos?
Eu nu mă preocup de cine va putea vedea această statuie de jos. Există Unul care deja o privește de sus, și vede chiar foarte bine. Mie-mi ajunge ca statuia să o vadă El! 
În acele secole, mai mult decât de bani și de util, artiștii priveau la Dumnezeu și la gloria lui.  

sâmbătă, 4 aprilie 2020

Nu numai sfinții trebuie să se roage, ci și noi


Într-o zi s-a prezentat la Sf. Antonin,
arhiepiscop de Florența o mamă grijulie, pentru a-l recomanda pe fiul său foarte rău, și care îi crea multă preocupare.
Părinte, îi spuse, rugați-vă lui Dumnezeu ca să țină mâna deasupra capului fiului meu…
Da, răspunse, Sfântul, Dar și dumneavoastră să-l rugați pe fiul duneavoastră, ca să țină capul pe loc sub acea sfântă mână.  

Sfântul și nepriceputul


Marele teolog englez Fericitul Ioan Duns Scotus, călătorind
prin țara sa, a întâlnit un țăran care semăna câmpul.
Vorbindu-i și sfătuindu-l să creadă în Dumnezeu și să aibă grijă de mântuirea lui, țăranul, plin de prejudecăți, îi răspunse:
-       De ce îmi dați aceste sfaturi?
-       Dacă Dumnezeu a stabilit deja că eu trebuie să mă mântuiesc, voi fi mântuit, indiferent dacă fac binele sau răul; dacă a stabilit ca eu să merg în iad, va fi la fel, indiferent dacă eu voi face binele sau răul.
Atunci Fericitul Ioan i-a răspuns:
-       Spune-mi mie, dragă omule; pentru ce mai îngrijești atât câmpul tău, și pentru ce-l semeni? Dacă Dumnezeu a stabilit că aici trebuie să răsară grâu, el va răsări, indiferent dacă-l semănați sau nu; în orice caz, munca dumneavoastră este inutilă, nu vi se pare?

joi, 2 aprilie 2020

Cauza răcelii în credință


Parohul unei biserici din New England își dădu seama că
unul din credincioșii cei mai râvnici, de ceva vreme lipsea de la Sf. Liturghie de duminică. Într-o seară decise să meargă să-l viziteze, și îl găsi singur, așezat în fața sobei. Fără a spune vreun cuvânt, preotul se apropie de sobă, scoase o bucățică de jar, îl puse pe pardoseală și se așeză lângă credincios, privind în tăcere jarul rămas izolat de celelalte bucăți de jar, care încet încet se stingea. Credinciosul intui avertismentul părintelui și-i spuse: „Mi-ați făcut o frumoasă predică, părinte. De duminica viitoare voi fi din nou prezent la Sfintele Liturghii.