Într-o seară Stalin asculta la radio
concertul K488 al lui Mozart, de la
al doilea timp dureros și minunat,
interpretat de către Judina. Luă telefonul și sună imediat pe directorul radioului
pentru a avea discul cu înregistrarea. Directorul îi spuse că i-l vor trimite
îndată, chiar dacă concertul nu fusese înregistrat încă. A sunat-o pe Judina,
care sosi liniștită. Restul orchestrei sosi nervoasă, și avură nevoie de trei
dirijori până să găsească pe unul care nu tremura ca o frunză. Astfel discul,
în copie unică sosi la Stalin imediat. După puțină vreme Judina se trezi
premiată cu premiul Stalin și cu 20.000 de ruble. Ea scrise această scrisoare,
citată din memorie de Shostakovitch: „Vă mulțumesc,
Josip Visarionovich pentru ajutorul dumneavoastră. Mă voi ruga pentru
dumneavoastră zi și noapte, cerând Domnului să vă ierte păcatele grele comise
împotriva poporului și a țării. Domnul este milostiv și vă va ierta. Banii i-am
dăruit unei biserici pe care o frecventez.
Era o scrisoare criminală.
Stalin a citit-o și nu a scos un cuvânt. Și a pus-o la o parte. Iar Judinei nu i
se întâmplă nimic. Discul cu concertul K488 interpretat de Judina era în
pickup-ul lui Stalin când acesta a fost găsit mort în casa lui. A fost ultima
muzică pe care Stalin a ascultat-o.
