100 de întrebări și 100 de răspunsuri despre ecumenism/24

Poate un catolic să primească sacramentele administrate în alte Biserici creștine?

În cazul sacramentului euharistiei, este necesar să se distingă între participarea catolicului la euharistia administrată în Biserica Ortodoxă de participarea la cina altor Biserici creștine.

În Biserica Ortodoxă

Atunci când se verifică o necesitate de acest fel,

sau ea se datorează unui real bine spiritual al unei determinate persoane, și nu există nici un pericol de eroare sau de indiferneță, orice catolic poate cere ministrului oricărei Biserici orientale administrarea a trei sacramente: reconcilierea, euharistia, maslul. Condiția pentru a primi unul din aceste trei sacramente într-o altă Biserică este existența unor impedimente reale, fizice sau morale (în cazul sacramentului reconcilierii sau a maslului), care face imposibilă obținerea acestor sacramente în propria Biserică. Ce anume se înțelege prin „impediment fizic?”. Excesiva distanță de preotul proprii Biserici, starea de sănătate critică sau alte obstacole serioase. Prim impediment moral se înțelege, în schimb, imposibilitatea de a primi mărturisirea sau sacramentul maslului de la un preot care, datorită implicării personale în păcatul celui care cere sacramentul, se regăsește împiedicat în administrarea acestui sacrament. Iarăși, dacă această persoană este imposibilitată a se adresa unui preot catolic, atunci poate să ceară unui preot ortodox administrarea acestor două sacramente. 

ținând prezent că în Biserica Ortodoxă există diferite norme și obiceiuri care reglementează participarea la Sf. Împărtășanie, catolicul care are intenția de a se apropia de aceasta, trebuie să respecte disciplina acestei Biserici. Se obligă prin aceasta la spovadă, înainte de a se împărtăși și la observarea oportună a postului euharistic. Preceptele Bisericii Ortodoxe prescriu postul/abținerea (și de la raporturile sexuale), de la miezul nopțoo până în momentul împărtășirii. Și totuși, chiar dacă se pot verifica anumite excepții de la această practică, postul care precedă împărtășirea este relativ lung. A treia obligație care condiționează primirea la Sf. Împărtășanie este exprimarea consensului din partea preotului ortodox. Catolicul trebuie să știe că numai acordul Bisericii sale ls posibilitatea participării la Sf. Împărtășanie în Biserica Ortodoxă nu înseamnă că preotul Bisericii Ortodoxe este obligat să-i administreze sacramentele. Catolicul trebuie să se abțină să primească Sf. Împărtășanie, dacă Biserica în care a cerut să primească acest sacrament, rezervă acest lucru numai propriilor credincioși, excluzându-i pe alții. 

Pentru Biserica Ortodoxă, sacramentul Euharistiei este semnul apartenenței la acea Biserică, motiv pentru care el este tratat ca un sacrament de identitate eclezială. Din acest motiv, împărtășirea în Biserica Ortodoxă este permisă numai credincioșilor ortodocți. Deși învățătura Bisericii Catolice în această privință este identică cu cea a Bisericii Ortodoxe, în situații de mare necesitate spirituală, Biserica Catolică poate administra Sf. Împărtășanie credincioșilor Bisericilor orientale care o cer în mod expres. 

Biserica Catolică nu interzice, chiar și în cazurile în care nu există impediment fizic, participarea credincioșilor ortodocși la Sf. Euharistie. Totuși, acest lucru este posibil, cu condiția ca mai întâi să se participe la liturgia propriei Biserici. În sfârșit, participarea la liturgia ortodoxă (sau la oricare altă liturgie), nu este îndeajuns datoriei ce derivă din apartenența eclezială a credinciosului. 

În Bisericile Protestante

În cazul altor Biserici creștine, catolicul nu poate uzufrui de cele trei sacramente mai înainte citate. În realitate, aceste Biserici posedă sacramentul botezului care, în funcție de Biserică, este administrată la vârste diferite, iar unele posedă și sacramentul Cinei Domnului. Totuși, Biserica Catolică permite credincioșilor ei să ceară administrarea acestor sacramente numai preotului Bisericii în care sacramentul euharistiei, al reconcilierii și al maslului sunt valide, sau și de la preotul în mod valid hirotonit (cf. Direttorio, nr. 132). Dacă există dubii, Biserica Catolică nu permite credincioșilor ei să primească nici sacramentul reconcilierii, nici maslul, nici Euharistia. 

Totuși, imposibilitatea de a primi sacramentele în oricare din Bisericile protestante nu înseamnă că un catolic nu poate participa la celebrările sau la liturgia Cinei lor. Însă, dacă se verifică cazul în care catolicul nu poate participa la Sf. Euharistie, nici în Biserica lui, nici în Biserica Ortodoxă, atunci ar trebui să ia parte la liturgia din Biserica protestantă. Și, chiar dacă nu se va putea apropia de Sf. Împărtășanie, rugăciunea comună, ascultarea atentă a Cuvântului lui Dumnezeu, acceptarea corecțiunii și a încurajării celebrantului, vor fi pentru el de mare ajutor în viața de fiecare zi și vor contribui să grăbească ziua unității Bisericii întregi. O astfel de situație se poate verifica mai ales în timpul vacanțelor, sau a perioadelor de muncă, atunci când, în absența unei biserici catolice sau ortodoxe, rămâne numai biserica protestantă. În acele situații nu trebuie să lase la o parte onorarea duminicii și participarea la Sf. Liturghie, dar să frecventeze funcțiunile sau liturgia Cinei într-o Biserică protestantă.