Un om s-a dus odată la un călugăr și l-a întrebat:
Ce anume înveți din viața ta de tăcere?
Călugărul tocmai scotea apă dintr-o fântână și-i
spuse vizitatorului său:
Privește jos în fântână! Ce vezi?
Omul
privi în fântână. Nu văd nimic.
După
ceva vreme în care a rămas perfect imobil, călugărul spuse vizitatorului:
Privește
acum! Ce vezi în fântână?
Omul
privi și răspunse: Acum mă văd pe mine însumi: mă oglindesc în apă.
Călugărul
răspunse: Vezi, atunci când eu cobor găleata, apa este tulbure. Acum, în
schimb, apa este limpede. Aceasta este experiența tăcerii: omul se vede pe sine
însuși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial