15.06.2011, Wellington (Catholica) - Libertatea şi autonomia personală sunt mult mai importante decât banii pentru bunăstarea şi fericirea oamenilor, conform unui studiu realizat în 63 de ţări ale lumii. “Banii contribuie la creşterea autonomiei, dar nu dau un plus stării de bine sau fericirii” omului, se precizează într-un studiu despre care scrie astăzi SemneleTimpului.ro. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă, care a dorit să afle răspunsul la întrebarea: Ce este mai important pentru starea de bine a fiinţei umane – să îi dai bani ori să îi laşi libertatea de a alege? Rezultatele studiului au fost publicate în “Journal of Personality and Social Psychology”.
“Oferirea de libertate indivizilor pare să fie un lucru important pentru diminuarea simptomelor psihologice negative”, se arată în studiu, conform ScienceDaily.com. O serie de studii anterioare au arătat că factorii asociaţi stării de bine a fiinţei umane sunt: un venit salarial cât mai mare, individualismul, respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi egalitatea socială. În ceea ce priveşte banii, în momentul în care omul are bani suficienţi să îşi asigure nevoile fundamentale, câştigurile suplimentare nu mai contribuie semnificativ la sporirea fericirii omului. De fapt, în unele cazuri, mânuirea unor sume uriaşe poate să determine o stare de stres. Altfel spus, banii mulţi aduc cu ei o serie de griji legate de administrarea lor, dar şi de teama pierderii lor.
Concluziile cercetătorilor din Noua Zeelandă le confirmă pe acelea ale unui studiu anterior realizat de Universitatea Princeton. Studiul respectiv a arătat că, deşi sunt mulţi oameni care cred că dacă ar avea mai mulţi bani ar fi mai fericiţi, legătura dintre bani şi fericire este “mult exagerată şi, de cele mai multe ori, o iluzie”, notează Princeton.edu. Persoanele cu venituri salariale mai mari nu îşi petrec în mod neapărat timpul într-un mod mai plăcut sau mai reconfortant decât cei care au bani mai puţini, au spus profesorii de la Princeton. “În ciuda corelaţiei nesemnificative dintre câştigurile salariale şi satisfacţia generală de viaţă sau starea de fericire experimentată, mulţi oameni sunt puternic motivaţi să îşi sporească veniturile. În unele cazuri, această iluzie care focalizează atenţia poate să conducă la o repartizare greşită a timpului, de la acceptarea unor joburi care presupun navetă pe distanţă foarte lungă până la sacrificarea timpului pentru socializare”, se arată în studiul celor de la Princeton.
“Oferirea de libertate indivizilor pare să fie un lucru important pentru diminuarea simptomelor psihologice negative”, se arată în studiu, conform ScienceDaily.com. O serie de studii anterioare au arătat că factorii asociaţi stării de bine a fiinţei umane sunt: un venit salarial cât mai mare, individualismul, respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi egalitatea socială. În ceea ce priveşte banii, în momentul în care omul are bani suficienţi să îşi asigure nevoile fundamentale, câştigurile suplimentare nu mai contribuie semnificativ la sporirea fericirii omului. De fapt, în unele cazuri, mânuirea unor sume uriaşe poate să determine o stare de stres. Altfel spus, banii mulţi aduc cu ei o serie de griji legate de administrarea lor, dar şi de teama pierderii lor.
Concluziile cercetătorilor din Noua Zeelandă le confirmă pe acelea ale unui studiu anterior realizat de Universitatea Princeton. Studiul respectiv a arătat că, deşi sunt mulţi oameni care cred că dacă ar avea mai mulţi bani ar fi mai fericiţi, legătura dintre bani şi fericire este “mult exagerată şi, de cele mai multe ori, o iluzie”, notează Princeton.edu. Persoanele cu venituri salariale mai mari nu îşi petrec în mod neapărat timpul într-un mod mai plăcut sau mai reconfortant decât cei care au bani mai puţini, au spus profesorii de la Princeton. “În ciuda corelaţiei nesemnificative dintre câştigurile salariale şi satisfacţia generală de viaţă sau starea de fericire experimentată, mulţi oameni sunt puternic motivaţi să îşi sporească veniturile. În unele cazuri, această iluzie care focalizează atenţia poate să conducă la o repartizare greşită a timpului, de la acceptarea unor joburi care presupun navetă pe distanţă foarte lungă până la sacrificarea timpului pentru socializare”, se arată în studiul celor de la Princeton.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial