"Ereziile" catolice revizitate de un istoric crestin ortodox (2): Imaculata conceptiuneImaculata conceptiune

Alta „erezie” denuntata de ortodocsi ca un capat de tara: Imaculata Conceptiune, confundata adesea cu zamislirea feciorelnica a lui Isus de catre Maria. Pentru cativa jurnalisti „progresisti” din Romania echivaleaza nici mai mult nici mai putin decat cu... Intruparea Mantuitorului (sic!). In realitate, avem de-a face cu o fateta „intelectuala” a cultului marianic, cult aparut in crestinismul oriental, ajungand aici la forma exceptionala a hiperdouliei (de la hiper, „foarte, mai presus” si doulia, „slujire”, in sens religios; la origine, termenul inseamna „robie”). Maria se bucura, asadar, si in ortodoxie, nu doar in catolicism, de o atentie cu totul speciala in raport cu restul sfintilor din calendar. Catolicismul a tinut sa formalizeze, tarziu, in secolul al XIX-lea, aceasta hiperdoulia, prin promulgarea unei dogme. Este vorba de Imaculata Conceptiune a Mariei. Iata cum suna, in originalul latin, bula Ineffabilis Deus, promulgata pe 8 decembrie 1854 de catre Papa Pius al IX lea:
Auctoritate Domini nostri Jesu Christi, beatorum apostolorum Petri et Pauli, ac Nostra declaramus, pronunciamus et definimus, doctrinam quae tenet beatissimam Virginem Mariam in primo instanti suae conceptionis fuisse singulari omnipotentis Dei gratia et privilegio, intuitu meritorum Christi Jesu Salvatoris humani generis, ab omni originalis culpae labe praeservatam immunem, esse a Deo revelatam, atque adcirco ab omnibus fidelibus firmiter constanterque credendam. Cu autoritatea Domnului nostru Isus Cristos, a fericitilor apostoli Petru si Pavel, precum si a Noastra, declaram, anuntam si hotaram ca invatatura care sustine ca preafericita Maria, in primul moment al conceperii ei, a fost, prin gratia si privilegiul unic al Dumnezeului Celui atotputernic si avand in vedere meritele lui Isus Cristos, Mantuitorul neamului omenesc, pastrata curata de toata caderea pacatului originar, este revelata de Dumnezeu si de aceea toti credinciosii trebuie sa creada cu tarie si permanent in ea.
(traducerea mea, C.B.).


Am insistat asupra avatarurilor acestei dogme in Introducerea la volumul de Evanghelii apocrife (editia a IV-a, 2007, Polirom). Voi prelua de acolo o serie de pasaje, multumindu-ma sa adaug cateva comentarii. Dogma respectiva trebuie legata si de temperamentul profund mistic al lui Pius al IX-lea, unul dintre cei mai „controversati” Papi ai secolului al XIX-lea, ales in plin marasm european (e cunoscut mai ales pentru Syllabus, o lista a tuturor „ereziilor” modernitatii, de la comunism si pozitivism pana la ateism si liberalism). Pius al IX-lea avea o relatie duhovniceasca aparte cu Fecioara Maria, pe care o supravenera. A scris, de altfel, pagini unice despre Maica lui Cristos. Imaculata Conceptiune trebuie inteleasa, in primul rand, ca o completare a cultului marianic in Occident. Pe langa Feciorie, Sfintenie si Adormire, Biserica occidentala a tinut sa sublinieze dogmatic puritatea conceperii Mariei, ca Maica biologica si Fiica spirituala a lui Isus.

Celebrul Manual de teologie dogmatica al lui Ludwig Ott mentioneaza urmatoarele lucruri: „Incepand cu secolul al VII lea e cunoscuta, in Orientul grec, o sarbatoare dedicata conceperii Sfintei Ana (Conceptio S. Anae), adica a conceperii pasive a Mariei. Sarbatoarea se va raspandi si in Occident, prin Italia meridionala, patrunzand mai intai in Irlanda si Anglia sub numele de Conceptio Beatae Virginis. La origine, obiectul acestei sarbatori a fost conceperea activa a Sfintei Ana, concepere care, conform Protoevangheliei lui Iacob (apocrifa din secolul al II-lea), a avut loc dupa o lunga perioada de sterilitate, fiind anuntata de un inger ca o favoare extraordinara din partea lui Dumnezeu”. Ce inseamna „concepere pasiva”? Inseamna momentul (primo instanti, zice bula papala) cand sufletul este unit cu trupul, asadar dupa conceperea trupului Mariei de catre cei doi parinti, adica dupa conceperea activa. Pentru ca abia din momentul insuflarii de catre Dumnezeu a sufletului in materia pregatita de parinti preafericita Maria a inceput sa existe ca persoana.

Prin urmare dogma Imaculatei Conceptiuni nu sustine, cum se rastalmaceste adesea, inconstient sau rau intentionat, ca Maria s-ar fi nascut, precum Isus, fara parinti trupesti, in afara vreunei legaturi carnale. Ea sustine doar impecabilitatea Fecioarei, dar nu din eternitate, precum Isus, ci din momentul conceperii ei pasive. Distinctia intre conceperea pasiva si cea activa, operata de teologii catolici, este esentiala pentru intelegerea corecta a dogmei. Maria nu este asezata pe picior de egalitate cu Isus (lipsit de pacat din vesnicie); ea se bucura de privilegiul impecabilitatii 1) datorita „meritelor lui Isus”, cum precizeaza bula papala; si 2) din momentul unirii sufletului cu trupul. Dumnezeu o „fereste” de consecintele pacatului originar tocmai pentru ca ea Il naste pe Isus-Fiul lui Dumnezeu. De aici, ideea de prerascumparare, sustinuta de Duns Scot si preluata de Biserica.

Un calugar britanic, Eadmer, discipol al lui Anselm, a fost primul care a scris o monografie despre conceperea pasiva fara pacat a Mariei. Bernard de Clairvaux insa, desi fervent adorator al Fecioarei – poate cel mai mare mistic marianic al tuturor timpurilor – respinge ideea sustinuta de Eadmer, afirmand ca Maica Domnului a fost sanctificata dupa ce a fost conceputa, dar pe cand se afla totusi in pantecele matern. Cum autoritatea morala a lui Bernard de Clairvaux o intrecea chiar si pe a Papei, urmasii sai (teologii secolelor al XII-lea si al XIII-lea: Petru Lombardul, Bonaventura, Albert cel Mare, Toma din Aquino) s-au pronuntat, pe rand si cu argumente asemanatoare, impotriva Imaculatei Conceptiuni versiunea Eadmer. Prin urmare, lucrurile nu s-au petrecut lin nici in sanul catolicismului.

Solutia definitiva a fost propusa de franciscanul Duns Scot. Acesta afirma ca animarea (animatio) trebuie sa preceada numai conceptual, iar nu si temporal sanctificarii (sanctificatio). Gratie inventarii termenului de „preredemptiune” (praeredemptio), Duns Scot reuseste sa impace faptul ca Maria a fost eliberata de pacatul originar cu necesitatea existentei unei mantuiri, a unei rascumparari si pentru ea. Prezervarea de pacatul originar constituie, pentru teologul franciscan, perfecta mantuire, totala izbavire de pacat. Ulterior, Papii Paul al V-lea (1616), Grigore al XV-lea (1622) si Alexandru al VII-lea (1661) s-au aratat favorabili invataturii Imaculatei Conceptiuni. Pius al IX-lea, dupa consultarea prealabila a tuturor episcopilor, a ridicat aceasta invatatura la rang de dogma de credinta. Sarbatoarea catolica a Imaculatei Conceptiuni, de pe 8 decembrie, corespunde, in calendarul ortodox, „Zamislirii Sfintei Fecioare de catre Sfanta Ana”, o sarbatoare marianica secundara (fara tinere) de pe 9 decembrie.

Dogma Imaculatei Conceptiuni are un punct de sprijin in Protoevanghelia lui Iacob, text in care ne sunt prezentati parintii Fecioarei, Ioachim si Ana. Acestia erau oameni instariti, destul de inaintati in varsta, dar un blestem apasa peste casa lor: nu aveau copii. Odata, pe cand Ioachim vroia sa aduca jertfe la altarul Domnului, un preot ii taie calea si-i zise, cu glas biciuitor, ca celui fara „samanta in Israel” nu i este ingaduit sa intre in incinta sacra a Templului. Sacrificiul adus de un asemenea om ar fi o intinare, o profanare avand consecinte nefaste pentru intreaga comunitate. Cu suflet amarat, Ioachim isi aduna in pripa ciobanii si turmele si pleaca departe, in munti, fara macar sa-si ia ramas bun de la sotia sa. Aceasta se vede asadar dintr-o data lipsita si de copii, si de barbat. Intr-o zi de sarbatoare iese in gradina casei sale, pe la ceasul al noualea, sa se plimbe si sa-si aline dorul. Aici ochii i se opresc pe un cuib de vrabii agatat de varful unui dafin inverzit. Privelistea o tulbura nespus. Izbucneste intr-un bocet-rugaciune atat de fierbinte, incat Domnul se indupleca si o asculta. Un inger coboara indata si-i vesteste credincioasei femei ca va naste prunc. Un alt inger ii apare, in munti, si lui Ioachim (exact la ceasul pranzului). Si iata ce-i zice: „Ioachim, Ioachim, Dumnezeu ti-a ascultat rugaciunea; coboara cu turmele din pustie, caci femeia ta, Ana, va ramane (sau „a ramas”) grea” (IV, 2).

Din perspectiva ecumenica, trebuie precizat faptul ca Imaculata Conceptiune, ca si Filioque, nu constituie element de blocaj, Vaticanul amintind de nenumarate ori ca nici o „biserica sora” nu va fi constransa vreodata sa accepte dogma respectiva. Exista o compatibilitate de esenta intre hiperdulia ortodoxa si Imaculata Conceptiune catolica, asa cum demonstrase, inca din 1952, teologul M. Jugie, intr-un studiu intitulat L’Immaculée Conception dans l’Ecriture Sainte et dans la tradition orientale. Disensiunile tin strict de ignoranta (reciproca) sau de terminologie.

Cristian Bădiliță