În ţara umbrelor cu sufletu-am ajuns,
s-arunc doar o privire în lumea de apoi.
Şi m-am întors în viaţă c-un răspuns:
şi raiul, ca şi iadul, sunt în noi.
Sămânţa-ntelepciunii-am semănat,
lucrat-am ne-ncetat pe-al ei ogor.
Şi la sfârşit, atât am secerat:
născut ca apa, ca vântu-am să mor.
Să dobândim ştiinţa şi-a minţii iscusinţă
cât suntem prunci şi tineri la şcoală învăţăm.
Târziu pricepem însă, în prag de neputinţă,
că din pământ ne naştem şi în pământ plecăm.
Când am văzut canarul spre înălţimi cum zboară
şi ale rozei dalbe petale lin mişcând,
în curtea minţii mele a răsărit un gând:
în viaţă nici o clipă nu-i dată-a doua oară.
Traducere: Munteanu Sorina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial