Exista odată
un calorifer ciudat. Era totdeauna rece, chiar și în timpul iernii. Faptul că
nu funcționase niciodată nu-i
permitea să înțeleagă sensul situației lui de a
sta agățat acolo pe perete, în mijlocul indiferenței tuturor muncitorilor. Într-adevăr,
în acea clădire existau și alte calorifere care funcționau bine; din acest
motiv muncitorii preferau ca în pauze să se adune în jurul acestora și să
povestească acolo. Cu toate acestea, ciudatul nostru calorifer nu înțelegea
pentru ce pe el îl ocoleau cu toții. În exterior era la fel cu celelalte, nu avea
nici un element în plus, nici în minus. Ciudatul calorifer nu știa că nu
funcționase niciodată.
Într-una din
zile, de departe, văzu un om simpatic care se oprea în fața fiecărui calorifer
și, după ce spunea ceva, scotea niște unelte și umbla prin fiecare din ele. Astfel,
într-un târziu sosi și rândul lui. Meșterul, după ce a analizat situația, spuse
caloriferului: „Ești rece și nu ai funcționat niciodată pentru că ești închis. Există
o centrală care trimite apă caldă la toate caloriferele, chiar și celor care,
ca tine, sunt închise; de aceea este de ajuns ca să te deschid și așa vei fi și
tu inundat de această apă caldă. După ce a spus acestea, meșterul a deschis
caloriferul și imediat acesta a început să simtă apa caldă care venea din
centrală. Caloriferul a fost foarte bucuros pentru că, în sfârșit, multă lume
venea și în jurul lui să se încălzească. Caloriferul experimenta o nouă
modalitate de a trăi, pe care nu o mai trăise niciodată.
Și noi suntem deseori ca acest
calorifer. Domnul a dăruit iubirea și harul lui fiecărui om, dar până când vom
rămâne închiși față de El nu vom experimenta niciodată adevărata semnificație a
vieții și ce anume înseamnă a sluji. Dacă ne vom deschide harului Domnului,
mulți se vor apropia de noi pentru a primi și a se bucura de iubirea Lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial