Ce este viața veșnică? Reflecții pe marginea parabolei samariteanului milostiv

Textul evanghelic din această duminică ne

prezintă în tânăr care se prezintă în fața lui Isus și-l întreabă: ce trebuie să fac pentru a moșteni viața veșnică?

Ce este viața veșnică? odihnă veșnică?, leneveală?, bucurie sterilă?, vacanță sau concediu etern? Va semăna viața veșnică cu viața aceasta pământească?

Există continuitate și discontinuitate între această viață și cea veșnică, deoarece fiecare, cu viața și faptele lui construiește pe acest pământ viitorul vieții lui veșnice, și tot ce vom fi făcut pe acest pământ se va însuti în viața de dincolo, atât în cazul paradisului, cât și în cazul iadului. Să ne amintim să lucrăm pentru viața veșnică mai mult decât cu ajutorul cuvintelor, cu faptele, pentru că acestea valorează mai mult decât cuvintele, după sintagma: cuvintele sunt sunt, exemplul este tunet. 

Ce putem sau trebuie să facem pentru a moșteni viața veșnică?

Parabola de astăzi ne spune că samariteanul milostiv s-a apropiat de omul rănit. Trebuie, deci, să ne apropiem de aproapele nostru, să-i stăm alături. Mai mult încă, să devenim, să fim VIAȚĂ pentru aproapele nostru, mai ales pentru cel rănit, bolnav, sărac. Samariteanul milostiv cu gestul lui, cu banii lui, a devenit VIAȚĂ, a redat VIAȚA celui bătut de golani. 

Deci, VIAȚA VEȘNICĂ ESTE COMUNIUNE CU DUMNEZEU ȘI CU APROAPELE.