După 21 de
ani de căsătorie, soția m-a luat
deoparte pentru a-mi spune ceva important.
Voia să petrec ceva timp cu o altă femeie, să o duc la restaurant și apoi la
cinematograf. Soția mi-a spus:
- Te
iubesc, dar știu că și acea femeie te iubește, iar eu vreau ca tu să petreci
câteva ceasuri cu dânsa.
Această
femeie era mama mea. Trăia singură de 19 ani, după ce tatăl meu murise și, din
cauza serviciului și a celor trei copii ai mei o vizitam numai ocazional.
Astfel, în
acea seară am făcut ceea ce-mi ceruse soția mea. Am invitat-o pe mama mea la
restaurant, și apoi la un film.
- Ce se întâmplă?, m-a întrebat mama mea? Ești sigur că te simți bine?
- Ce se întâmplă?, m-a întrebat mama mea? Ești sigur că te simți bine?
- M-am
gândit că ar fi o idee bună să petrec câteva ceasuri cu tine, am răspuns, numai
eu cu tine...
Mama mea, la telefon, a rămas în tăcere pentru
un moment, apoi a spus:
- Într-adevăr,
mi-ar place foarte mult să ies cu tine...
Apoi, vinerea
următoare, după ce am terminat de muncit, am mers să o iau de acasă. Eram puțin
nervos..., trecuse mult timp... Fusese la coafor și se îmbrăcase cu aceeași
haină pe care o pusese la ultima aniversare a căsătoriei ei. Zâmbetul ei,
radiind de fericire, o făcea să pară un îngeraș.
- Am
spus prietenelor mele că în seara asta voi ieși cu fiul meu și au rămas toate
cu gura deschisă, mi-a spus în timp ce se urca în mașină. Nu văd ceasul să le
povestesc lor cum mi-am petrecut această seară cu tine!
Astfel, am
mers la un restaurant, nu prea elegant, dar destul și intim și confortabil.
Mama m-a luat de braț, ca și cum ar fi fost prima
doamnă. Ne-am așezat și a trebuit să-i citesc meniul, din moment ce ochii
ei nu mai reușeau să citească scrisul acela cu caractere foarte mic. De abia
citisem felurile de mâncare și, rotindu-mi ochii, am văzut că ea mă privea cu
ochii plini de nostalgie.
- Când
erai mic, îți citeam eu meniul!, îmi spuse cu simplitate
- Atunci
este timpul ca tu să te odihnești puțin, iar eu să-ți întorc înapoi binele
făcut, i-am spus eu.
Am cinat și
am vorbit. Nimic extraordinar; am vorbit de noutățile din viețile noastre. După
vreo două ceasuri ne-am dat seama că atât de mult vorbisem, încât uitasem de
film. Dar, în realitate, nu ne păruse rău că pierdusem filmul. Am plecat, iar
când am ajuns acasă, mi-a spus că ar vrea să mai iasă cu mine, dar dacă i-aș fi
promis că de data asta ar fi vrut dânsa să mă invite. Am acceptat imediat!
- Cum
a mers întâlnirea ta?, m-a întrebat soția când am ajuns acasă!
- A
mers mai bine decât mi-aș fi închipuit; a mers excelent!
...........
Din păcate nu
am reușit să fac să mă las invitat de mama la restaurant. După câteva zile mama
mea a murit în urma unor probleme cardiace. Toate s-au întâmplat atât de repede
încât nimeni nu a mai putut face nimic pentru ea...
Au trecut
câteva zile și am primit de la restaurantul la care fusesem cu mama, într-un plic,
un bon. Pe spatele acestuia scria: Am plătit această masă anticipat, pentru că
nu eram sigură dacă voi putea fi prezentă, dar..., în orice caz, am plătit deja
pentru două persoane, pentru tine și pentru soția ta. Tu nu știi cât de mult a
însemnat pentru mine seara aceea petrecută cu tine. Te iubesc, fiul meu! Semnat:
Mama.
În acea seară
am înțeles importanța de a spune: te iubesc!, și importanța de a petrece timpul
cu familia și persoanele dragi. Într-adevăr, nimic nu este mai important decât această
iubire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial