Trei definiţii ale nihilismului nietzschean: Gianni Vattimo (şi Heidegger)

În eseul intitulat “Sfârşitul modernităţii”, Gianni Vattimo defineşte nihilismul în felul următor: “Nihilism înseamnă aici (în volumul său, n.m.) ceea ce înseamnă acesta pentru Nietzsche, în nota ce apare la începutul vechii ediţii din Wille zur Macht (Voinţa de putere*): ‘situaţia în care omul se rostogoleşte din centru către x’.

Dar nihilismul - în această accepţiune - e identic cu cel definit de Martin Heidegger: procesul în care, la sfârşit, din fiinţa ca atare ‘nu rămâne nimic’ [Vattimo, p.21]. Nihilismul nu priveşte doar omul; el se referă în primul rând la uitarea fiinţei.

Pentru Friedrich Nietzsche, nihilismul se rezumă prin vestirea "morţii" lui Dumnezeu. Pentru Heidegger, nihilismul e manifestarea fiinţei ca valoare şi numai ca valoare. Transformarea fiinţei în valoare echivalează, în definitiv, cu anihilarea ei. Fiinţa nu mai este ceva de sine stătător; relaţia gândirii cu fiinţa este distorsionată, deviată, “incorectă”.

A doua definiţie propusă de Vattimo (pornind tot de la consideraţiile lui Martin Heidegger) sună precum urmează: “nihilismul este consumarea / convertirea valorii de întrebuinţare în valoare de schimb”.

A treia definiţie aparţine lui Heidegger însuşi şi e formulată în studiul despre metafizica lui Nietzsche: “Nihilismul este procesul devalorizării valorilor supreme de până acum. Decăderea acestor valori reprezintă năruirea adevărului de până acum privitor la fiinţarea ca atare în întregul ei. Procesul devalorizării valorilor supreme de până acum nu este astfel o întâmplare istorică printre altele, ci este evenimentul fundamental al istoriei occidentale, istorie susţinută şi condusă de matafizică” (Metafizica lui Nietzsche, p.43).

*Wille zur Macht (“Voinţa de putere”) este o lucrare postumă a lui Nietzsche, care cuprinde fragmente dintr-o proiectată lucrare a filosofului, de o mare varietate şi mobilitate ideatică, lucrare care a nu a fost terminată.

Referințe:
Vattimo, Gianni, Sfârşitul modernităţii: Nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, Constanţa: Editura Pontica, 1993.

Emilia Dulcu

În imagine: N. A. Remedios Varo Uranga (1908-1963), Despedida.