Marele sfânt budist Nagarjuna umbla numai în chiloți și, în
mod paradoxal, cu o castronaș aurit pentru a aduna pomană. Acest castronaș îl
primise de la rege, care era ucenicul lui. Într-o seară,voind să se culce pe lângă
un zid părăsit, își dădu seama că un hoț îl urmărea din spatele unui stâlp. “Ia-l, ține-l!ˮ, spuse Nagarjuna hoțului. “Așa
nu vei mai veni să mă deranjezi când voi dormi!ˮ. Hoțul luă castronașul și fugi.
Însă se reîntoarse în dimineața următoare, cu castronașul și o rugăminte: “Atunci
când mi-ai dăruit acest castronaș cu mare generozitate, m-ai făcut să mă simt
foarte sărac. Învață-mă, cum faci tu să-ți procuri bogăția, care-ți permite să
fii atât de liniștit și dezlipit de bunurile acestei lumi?ˮ.
Morala: nimeni nu poate să ne fure ceva dacă nu ne-am alipit inima
de acel ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial