Dacă pentru
noi experiența copilăriei este atât de dificilă,
pentru tine nu este așa, Fiule al lui Dumnezeu. Dacă ne împiedicăm pe calea care conduce către comuniunea cu
tine, după această mică statură, tu ești capabil să îndepărtezi toate
obstacolele care ne împiedică să facem acest lucru. Știm că nu vei avea pace
până nu ne vei afla după asemănarea ta și cu această statură. Permite-ne,
astăzi, Fiule al lui Dumnezeu, să ne apropiem de inima ta. Dăruiește-ne
capacitatea să nu ne credem mari în experiențele noastre. Dăruiește-ne, în
schimb, să devenim mici ca Tine, pentru ca să-ți putem fi aproape și să primim
de la Tine umilință și blândețe în abundență. Nu ne lipsi de manifestarea Ta,
epifania copilăriei Tale în inimile noastre, pentru ca împreună cu ea să putem
vindeca tot orgoliul și toată aroganța. Avem foarte mare nevoie […] ca Tu să ne
faci cunoscută în noi simplitatea Ta, apropiindu-ne pe noi, ba chiar și
Biserica și întreaga lume la Tine. Lumea este obosită și la capătul puterilor
pentru că se întrece să vadă cine este cel mai mare. Există o concurență acerbă
între guverne, între Biserici, între popoare, în interiorul familiilor, între o
parohie și alta: cine este cel mai mare dintre noi? Dar astăzi am aflat în Tine
singurul nostru medicament, Fiule al lui Dumnezeu. Noi și lumea întreagă nu vom
găsi nici mântuire, nici pace, dacă nu ne întoarcem să te întâlnim din nou în
grajdul din Bethleem. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial