Într-o zi, într-o pădure foarte frecventată a izbucnit un incendiu. Toţi-au fugit, cuprinşi de panică. Au rămas numai un orb şi un şchiop. Cuprins de teamă orbul era gata să se îndrepte tocmai spre faţa incendiului. „Nu pe acolo!” i-a strigat şchiopul. „Vei-ajunge în foc!”. „Atunci, în care parte?” a întrebat orbul. „Eu pot să-ţi arăt drumul” a răspuns şchiopul „dar nu pot să alerg. Dacă mă iei în spate, vom putea să scăpăm amândoi mult mai repede şi să ne punem în siguranţă”. Orbul a urmat sfatul şchiopului. Şi cei doi s-au salvat împreună.
Dacă am şti să punem împreună experienţele noastre, speranţele noastre, deziluziile noastre, durerile noastre şi cuceririle noastre, ne-am putea mântui mai uşor împreună. „Dar dacă umblăm în lumină, după cum Dumnezeu însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Cristos, Fiul lui, ne curăţă de orice păcat” (1In 1,7).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile trebuie să fie pertinente, la subiect si fără limbaj trivial