Într-una din zile Buddha a fost amenințat cu moartea de un
bandit pe nume
Angilimal. „Fii bun și ascultă-mi ultima dorință”, i-a spus
Buddha. „Taie o ramură din acel copac”. Dintr-o singură mișcare banditul tăie
ramura, apoi întrebă: „Acum ce mai vrei să fac?”. „Pune-l la loc”, spuse
Buddha. Banditul râse. „Ești nebun de tot dacă tu crezi că aș putea face un
astfel de lucru”. În schimb, ești tu acel nebun, deoarece crezi că ești
puternic făcând răul și distrugând. A face rău și a distruge este o simplă
joacă de copii. Adevărata forță stă în a crea și a vindeca. miercuri, 2 octombrie 2019
Pildă: Otrăvirea imaginară
Ființele umane
nu reacționează atât la realitate, cât mai degrabă la ideile pe
care le au în
interiorul lor. Unui grup de turiști rătăciți prin munți l-i s-a dat mâncare
expirată. Din precauție, o porție din această mâncare fusese dată mai înainte
unui câine, căruia îi plăcuse și nu avusese efecte colaterale nedorite. În ziua
următoare s-a auzit că acel câine murise. Cu toții au fost cuprinși de panică. Mulți
au început să vomite și să acuze febră și diarie. A fost chemat imediat un
medic, convinși fiind că avusese loc o tentativă de otrăvire colectivă. Sosi doctorul
și mai întâi întrebă unde putea găsi cadavrul câinelui. Începu o cercetare, iar
unul din sat explică fără nici o grijă: l-au aruncat într-o groapă, pentru că
fusese călcat de o mașină, și mirosea deja foarte tare. Pildă: nu deschide scrisoarea
Buddha părea
total indiferent la insultele unui ins care mersese să-l viziteze.
Mai târziu
ucenicii îl întrebară care era secretul seninătății lui. El răspunse:
„Încercați să vă imaginați ce s-ar întâmpla dacă cineva ar pune la picioarele
voastre un cadou, iar voi nu v-ați apleca să-l ridicați. Sau dacă cineva v-ar
trimite o scrisoare iar voi ați decide să nu o deschideți niciodată; nu este
adevărat că mesajul ei nu ar avea nici un efect asupra voastră? Comportați-vă
la fel de fiecare dată când sunteți insultați, și nu vă veți pierde
seninătatea. Pildă: În Tine mi-am pus nădejdea
O copilă
de opt ani urcă în avionul care trebuia să o ducă la New
York, arată biletul și
se așeză la locul ei. Aparent sigură și inteligentă, scoase din geantă o carte
și începu să coloreze.
Nu era
un zbor foarte relaxant, pentru că vântul sufla puternic și existau turbulențe
mari. La un moment dat avionul avu o cădere destul de mare, iar pe pasageri îi
cuprinse frica și deveniră nervoși, dar copila continuă să coloreze cartea ei
cu mult calm și liniște.
Femeia așezată
lângă ea o întrebă plină de curiozitate: „Draga mea, cum de reușești să fi atât
de calmă!”.
Copila i-a
răspuns: „Tatăl meu este pilotul”.
Morala:
În lunga călătorie a vieții vor sosi cu siguranță momente de încercări
puternice, de incertitudine, de frică și de confuzie... momente în care nu vei
mai ști unde să cauți ajutor și sprijin, unde să mergi. În acele momente
amintește-ți totdeauna un lucru: dacă îi vei fi dat lui Dumnezeu locul
pilotului în viața ta nu vei avea pentru ce să te temi, pentru că Tatăl știe
unde te duce.